Una dintre cele mai frecvente boli infectioase este gripa - fiind una dintre cele mai contagioase boli ce se raspandeste pe cale aeriana. Din pacate in ultima vreme si la noi face ravagii, cu precadere gripa de tip B.
Semnele si simptomele gripei sunt comune, insa poate sa difere severitatea acesteia de la persoana la persoana in functie de varsta, boli asociate sau gradul de imunitate individuala.
Simptomele cele mai frecvente sunt: febra care poate atinge valori pana la 40 grade, dureri faringiane care pot dura 3-5 zile, mialgie, dureri retroorbitale sau frontale, rinoree, senzatie de curbatura, tuse initial minimala si cu caracter de tuse seaca, ochi lacrimosi si tahicardie. Din tabloul gripei spre deosebire de multe boli virale lipseste rinorea.
Gripa netratata poate fi insotita de complicatii precum: pneumonie sau pleurezie. Cea mai frecventa complicatie este pneumonia virala, care poate sa se suprainfecteaze cu stafilococ, streptococ, pneumococ etc , si sa se transforme dintro pneumonie interstitiala virala, in pneumonie bacteriana. Pneumonia bacteriana netratata determina alte consecinte si anume sindrom de detresa respiratorie. Mai rar poate sa apara miozita sau miocardita .
In gripa de tip A foarte rar poate sa apara encefalita, care este insotita de simptome neurologice si este necesar internare in spital.
Diagnosticul gripei se face in mod traditional clinic, insa exista si teste rapide care pot diferentia gripa de tip A de cea de tip B sau de alte viroze. Testele rapide au o sensibilitate la copii de 67 % pentru tip A si de doar 52 % pentru tip B .
Cultura virala si lantul de polimeraza sunt teste specifice, dar este nevoie de 3-7 zile pentru obtinerea rezultatelor . Testele seologice si imunuflorescenta care dureaza cel putin 30 minute au aceleasi sensibilitate ca si testele rapide - de 60%.
Gripa este rezultatul a 1-3 forme bazice ( gripa A,B sau C). Gripa A este mai patogena fata de B, iar Gripa C apare in special la copiii , de aceea testele de gripa sunt in general pentru tip A sau B sau A si B .
Cea mai buna modalitate de preventie este vaccinarea ( Influvacul de la medicul de familie contine 2 subtipuri A si unul B dintre cele mai frecvente tulpini al gripei). Vaccinul isi face efectul abia dupa 10-14 zile de la administrare.
O alta modalitate este izolarea pacientului si termometrizare acestuia frecvent, iar protocolul de terapie presupune Tamiflu pentru cei care au intrat in contact.
Femeile insarcinate in functie de trimestrul sarcinii pot beneficia de tratament cu Tamiflu (in primele 2 zile de la aparitia simptomelor), iar gravidele cu risc crescut pot aduce imunizare si nounascutilor.
Cei care prezinta alergie la oua (doar urticarie ) pot sa primeasca vaccinul doar intr-un centru care dispune de echipamente de interventie rapida in caz de aparitia socului anafilactic.
O reactie alergica in antecedente contraidica total vaccinarea.
Boala in general dureaza 3 zile in faza acuta, insa mialgia si alte simptome pot sa persiste chiar si saptamani. In cazul bolii confirmate, se administreaza medicatie antivirala (la noi in farmacii se comercializeaza doar tamiflu), insa pentru eficienta, trebuie administrata in primele 48 de ore de la aparitia primelor simptome.
Gripa prezinta un prognostic in general bun, desi mortalitatea la copii si batrani este mare ( de acea este indicat ca toti adultii si copii mai mari de 3 ani care nu prezinta reactii alergice, sa se vaccineaze). Vaccinarea persoalelor de peste 65 de ani nu ofera aceeasi protectie ca la cei mai tineri .
Pacientii diabetici au un risc mai mare pentru gripa.
Gripa nu este o simpla ,,raceala”!
